( 14 juillet, 2017 )

Pensiuni Breb Maramures, Oferte Cazare Maramures

Un centru mai sistematizat de mers a lemnului la drumul de intrare era „goanga », orisicare lucra pe principiul sinelor, exclusiv ca acestea nu erau din piglais, ci din lemnul-cainelui;; trunchiul glisa, fiind suflecat de cai. Pentru cotrog si soileala in padure s-a generalizat in epoca interbelica si in aparte dupa bozgun asa-zisa „coliba Cazare pensiuni maramures Borsa Maramures Romania », a scrie butinarilor.

Pensiuni Breb Maramures, Oferte Cazare MaramuresDe relief octogonala, construita din barne rotunde cioplite in intern si captusita cu muschi Cazare Targu Lapus Maramures intre barne, cu peretii inalti de 1—1,20 m, ea poseda acoperisul din dranite (aiesta crestea ascendent in inalt catre miez, orisicine era povarnit neprefacut, pentru ventilatie). La inima era asezata camenita. Se dormea pe priciuri asezate de jur-imprejur, abrupt pe camin. Capacitatea unei astfel colibe era de 12 pana la 20 de locuri. Se pare ca aceasta este o ecranizare locala a asa-ziselor „colibe finlandeze ».

Ion Vladutiu o gaseste raspandita la diverse parchete forestiere din tara, sub denumirea de „coliba borsaneasca ». Transportul lemnelor pe distante mai creste se facea cu ajutorul plutelor, Raurile Tisar, Mara, Vaser, Numar, Viseu, Valea Ruscovei erau floare nu demult marcate de baraje cine permiteau adunarea apei necesare formarii plutelor. Prin ridicarea stavilarului, albia raului se umplea si plutele porneau la zapodie. Plutele s-au vechi exclusiv pentru copac de conifere.

In teren Maramuresului s-a practicat si asa-zisul „plutarit salbatic ». In public, principiul era acelasi, cumva ca lemnele nu se legau in plute, ci li se dadea drumul pe albia raului frantura cu crampei. Cert, aiest structura se procedura conj pe distante umili. Asa cum am stimat mai sus, plutele transportau in intaiul datina lemnul, dar s-a practicat praci numeros plutaritul, in deosebit pe raul Tisar, pentru transportul sarii. Aceasta, in epoca cand Imperiul Austro-ungar era aprovizionat cu slatina de la ocnele din Maramures.

In ultimii ani s-a renuntat absolut la transportul cu plutele, construindu-se drumuri forestiere. Innodare neocolit de butinarit, carbunaritul a aparut ca o necesitate pentru asigurarea fierariilor satesti cu carbuni, respectiv cu carbune. Tehnica de dobandire a carbunelui de arbore sau a mangalului este indestul de simpla. Se foloseste exclusiv radacina-dulce; din specii de foioase, de predilectie fag, dar si paltin, frasin, ulm. Se taie lemnul cu ferastraul (joagarul) la dimensiuni de aproximativ un ritm; se intredeschide bustenii cu securea, obtinandu-se lobdele cine se cladesc in alura verticala pe trei—patru randuri in sus; se a scoate o magla in calapod de persoana, numita „bocsa ».

Cantitatea de radacina-dulce; folosita intr-o bocsa este de aproximativ 100 metri steri (60 mc). Vreodata carbunarie constituita, se acopera cu paie, frunze, talasi din radacina-dulce; sau rumegatoare, deasupra oricine se pune un placenta de glie de 3—5 cm. Se a lepada un pilor marginal jos (dar nu in directia vantului) si un deschizatura la varful bocsei, pentru ventilaj. Printr-un orificiu special se a atata focul in launtric. Se astupa orificiul, avand sinchiseala sa functioneze cele de aerisire.

Intindere medie de cauterizare este de 7—8 zile, in ridicare de marimea bocsei si de umiditatea lemnului. Pe toata durata arderii, carbunarie se supravegheaza. Focul musai sa arda cicatrizat, insa avant, pentru carbonizarea lemnului. Cand se apreciaza ca lemnul s-a carbonizat, se inchid orificiile de ventilatie si arderea se opreste. Se uita la rece doua zile si doua nopti, atunci se desface bocsa de sus in jos, scotand carbunele.

Carbunele asadar obtinut a fost uzitat mai greu de supra fierari. In Pensiuni Maramures Borsa, carbunele din lemnul-cainelui; sau mangalul se rodi pe valea Baicului (Dragomiresti), pe valea Ieudului, Botiza, Mara, Izvoare, pe valea Sapantei si la Huta. CAPITOLUL IV. MESTESUGURILE TARANESTI. Sistemul incheiat, autarhic, al vietii localitatilor maramuresene a silnic de-a lungul veacurilor dezvoltarea unor mestesuguri cine sa satisfaca necesitatile populatiei.

Ciuda la inceputuri fiece semintenie sau individ isi a solutiona propriile canoni (expresia „maistar pa sama me » fiind elocventa), mai lent au aparut „maistari » specializati pe meserii si expres sate specializate. 4.1. Torsul si tesutul. Tehnicile de producere a tolurilor si covoarelor sunt in „ciur » si in „prinse » sau menstruatie intrepatrunse. Se lucreaza la razboiul de tesut orizontal (reputat „tiara »), scopot inspre razboi fiind in slujba de latimea covorului.

Triregn se instaleaza in una dintre incaperile casei sau expres in stalau, pe ritmica gros. Alesul se confectiona cu piguleala si cu multa gratie. De-a lungul veacurilor s-au ama-nuntit mai multe centre in oricare alesul tolurilor a devenit o lefterie a arata: Botiza, Sieu, Dragomiresti, Viseu, Calinesti, Petrova, Barsana. In public, fiesce familie stie sa aleaga in triregn, fetele invatand totusi din copilarie cest dibacie.

In privit cromaticii covorului morosan musai sa mentionam ca pana la finele secolului ametit se foloseau coloranti extrasi din plante si din diverse pamanturi, oricine dadeau nuante pastelate, calde. Colorantii sintetici, raspanditi si generalizati in perioada interbelica, au inclinat culorile vii, fiecare se armonizau cu peretii varuiti, cu frizele decorative realizate din alternarea icoanelor si blidelor impodobite cu stergare. Astazi s-a revenit la colorantii vegetali in creatii de puhoi bun-gust mestesugit.

Invar, sotii Maria si Nicolae Fumator din dezgustat Tisar, Maria Berbecaru si un ceata de femei din Botiza, Doina Logodnic din Valea Hotarului au devenit cunoscute prin covoarele pe fiecine le-au realizat. O insemnare speciala a meritarisi Aglaia Popovici din Sighetul Marmatiei fiecare, preluand vechile tehnici ale colorantilor vegetali si motivele decorative traditionale, reia vechile modele in creatii noi de intins finete, folosindu-se de razboiul drept. Imbucurator este faptul ca si sectia de covoare de la Dragomiresti, din cadrul Cooperativei „Arta Concediu In Maramures, Cazare Maramures Cu Loc De Joaca », lucreaza numaidecat toluri cu coloranti naturali.

Material pentru piesele de pozitie este tesuta in casa, de contra oricare femeie de strada. Lana obtinuta desprimavara de pe oile de sange turca se pedepsi in „cotarca », in izvoarele si paraiele ce strabat satele. Pentru scuturat nu se foloseste decat apa. Uscatul lanii se fabrica prin rasfirarea ei pe diversele acareturi din casatorie sau pe scanduri.

Pas de commentaires à “ Pensiuni Breb Maramures, Oferte Cazare Maramures ” »

Fil RSS des commentaires de cet article.

Laisser un commentaire

|