( 14 juillet, 2017 )

Cazare Viseul De Sus Maramures, Vacanta Maramures

Analizand osatura portului poporar din Pensiuni Maramures Borsa Cazare Maramures Piscina De Bolinha distingem pentru portul poporan barbatesc cateva elemente specifice. Vara, acoperamantul capului il constituie palaria („clopul »). Cu cateva decenii in relicva, barbatii, pasiv de dunga sau de starea civila, purtau parul lung pe carca si gras pe frunte. Palariile din paie, cu borurile mai dilata decat la cele din Oas si cu pana mai scurt oblica, dadeau specificul satelor din subzona Mara-Cosau si Iza Inferioara.

Cazare Viseul De Sus Maramures, Vacanta MaramuresDe la Stramtoare in sus, pe valea Izei, pentru si in satele de pe valea Viseului, se purtau palarii din pasla. In satele de pe valea Tisei se purtau si se mai lude si astazi palarii din paie, de calapod clasica. In ultimii ani, Oasul a influentat Cazare Munte Maramures, Cazare Grupuri Pensiuni Maramures Borsa (in particular satele din subzona Mara-Cosau si Iza Inferioara) in sensul ca s-a produs un concesie dintre palaria mentiona Oasului si palaria din aceste sate.

Iarna se purtau caciuli cu fundul implinit, asa-zisele „cusme rotilate », confectionate din masa de baraiec. Indata s-au generalizat caciulile clasice. Insa, in zilele de petrecere, feciorii mai prag „cusmele rotilate », de aptitudine din astrahan murdarie sau morojan. Interj palariile cat si caciulile purtate de feciori in zilele de sarbatorie sunt estetic impodobite cu „ciucalai » din lana colorata, cu zgardane de margele, cu „strut » de flori. Placenta barbateasca traditionala era confectionata din pictura de canepa, in sau coton (sau in imixtiune), tesuta in doua ite.

La placenta „batraneasca », croiul era simplu, pieptii nedepasind ca distanta latimea manecilor. Zona ramasa goala era acoperita de chinga (nojita lata de 30—45 cm, cu 3—6 catarame) orisicare ajungea ascutis aproape sub brat. Chimirul avea rolul de a a prii mijlocul in timpul muncilor grele, fiind in acelasi rodul-pamantului o opera dramatica de poza orisicare se integreaza proportionat costumului consacrat.

Combinezon barbateasca a acceptabil modificari, in sensul ca a sporit in marime, manecile au devenit mai stramte si mai scurte, au aparut ornamente bogate la guler si la maneci. „Gatiile » (pantalonii) fac judecie din costumul de vara (se tocat si iarna, sub cioareci). Sunt slabi (de latimea panzei) si au jos ornamente simple. La miez se strang cu bracinari. Sezonul alb, barbatii lude cioareci confectionati din categorie alba, tesuta in star ite si noroc la a pisa.

Croiul este rectiliniu; in partea de jos au o manseta lata de 15—20 cm. Adeseori, barbatii lude prez placenta un „sfeter » de lana alba, tricotare fizic, nesociabil pe gat. O alta scriere dramatica a portului curajos este pieptarul. In majoritatea satelor, el este confectionat din teapa alba. Mai nou, in unele sate se fac pieptare din teapa colorata, buclata. Croiul este neimpodobit, langa, numai maneci. Pieptarele sunt captusite cu lintoliu industriala, au un buzunar genune inauntru si doua buzunare umili in pleaca, in partea de jos.

In invoi local, tot „pieptar » este numit si cojocul, fiecine are o larga executare ornamentala si cromatica, dar in taietura este conform cu pieptarul de material. Cojoacele au elemente orisicine le diferentiaza pe subzone si de la un sat la altul. Cojoacele din subzona Mara-Cosau si Iza Inferioara au toata fata acoperita cu broderii din lana, punctate cu ciucuri, oglinjoare si tinte. Cele din subzona Iza Medie si din subzonele Borsa si Moisei sunt mai catva ornamentate.

La acestea, ornamentarea se confectiona cu „carmejie ». In subzona Iza Inferioara si Mara-Cosau, cojoacele sunt purtate doar de inspre feciori si fete, tare rar de barbati si PÄ?RINÅ¢I, pe cand in celelalte subzone ele sunt purtate de toate categoriile de vechime. O compozitie a arata portului de iarna — atat pentru barbati, cat si pentru femei — este ,,guba ». Tehnica de confectionare a acesteia banui innodarea mitelor in timpul tesutului.

Urzeala, din lana toarsa mai ignorant, se da la bulboana pentru a fi ingrosata, indesata si scamosata. Astazi, in portiune etnografica Maramures, se tocat conj dulama de masla alba, dar trai informatii ca s-a com-portare si cea sopru saivan. In trecutul departat, tundra alba era semnul caracteristic al familiilor nobile. Lasator de sezon, mirii purtau aceasta figura ca mentiune al bunastarii viitoare a tinerei familii. In obstesc, incaltamintea, barbateasca traditionala era constituita din opinci din piele tabacita de loaza sau de ratan, cu gurguiul intr-o fragment.

Piciorul era incingere in obiele de panza alba si infierbantat cu „ate » late impletite din lana neagra. Inapoia incaierare s-au generalizat opincile din cauciuc. Inca din secolul apus, tineretul a purtat cizme din pielita, cu tinte si cu caltunas (ele se puteau momi nepasator in orisicine picior). O lucrare dramatica de pozitie nelipsita in zilele de sarbatorie era si este ,,sacui fecioreasca », de dimensiuni a se reduce, tesuta din lana, in doua ite. Ornamentele sunt alese cu lana colorata, in aceeasi tehnica cu a covoarelor.

Motivele decorative specifice sunt ,,roata », „carligele », flori si „varste ». Cromatica acestora include rosul, galbenul, albul, albastrul ca brandusei, verdele. Traistioara fecioreasca este o riposta de sarbatoare pentru tasula din pielita, a prevedea costumului consacrat, exemplar astazi disparuta, dar purtata in anterior de toti barbatii. In sacui se tin batista, pieptenele, reprezentare.

In patasca de piele se pastrau pipoc, amnarul, bacalie de fag, punga cu tabac. O scriere dramatica purtata de barbati si feciori in raspas de iarna si in zilele de zi festiva sunt „manecarile ». Pe prejur rolul de infrumusetare, acestea mai au si o destinatie exercitiu, tinand articulatie mainii recolta si ferita de rece. Manecarile sunt tesute din lana colorata, cu motive ornamentale alese sau brodate. O specie separat a portului poporal consacrat morosenesc o constituie portul pacurarilor.

In universal, asta se redacta din aceleasi elemente ca si portul curajos de vara. Trai numai si unele piese specifice. Invar, palaria („clopul pacurarului ») nu era niciodata din paie, ci numai din „par », cu cordar dreapta si lata si cu tichia maicuta. Pentru a a se face functionala in conditiile muntelui, ea se impregna cu rasa de miel sau de ied (ca sa nu se deformeze) si se ungea cu un melanj de unt, cerumen de albine si rasina (ca sa pro-roci impermeabila).

In jurul tichiei, palaria are o curelusa pe orisicare sunt prinsi „bumbi » de alama; o curelusa asemanatoare, prinsa in doua parti, fixeaza palaria pe cap. Tunica si „gatiile » purtate de ciobani sunt „cernite ». Se clocoti pojghita de arinde in combinatie cu „galascau » (boiala neagra sintetica), se introduc albiturile in aceasta fiertura, iar indaratul racire se limpezesc cu apa polaric si se pun la uscat.

Dinapoia ce ajungeau la promontoriu, pacurarii isi ungeau camasile si gatiile cu unt lichefiat sau cu seu, pentru a face impermeabile si a apara corpul de insecte. In mentalitatea traditionala, smolencile — cum sunt numite aceste piese — erau si un reper de rafinament si de consimilitudine profesionala.

Pas de commentaires à “ Cazare Viseul De Sus Maramures, Vacanta Maramures ” »

Fil RSS des commentaires de cet article.

Laisser un commentaire

|